Veneau să refacă rondurile de flori din Piaţa Universităţii, distruse de manifestanţii "anti-democraţie", ce strigau lozinci împotriva primului preşedinte ales democratic din istoria României.
Au ajuns în capitală în zorii zilei de 14 iunie, fiind conduşi către punctele cheie ale Capitalei, acolo unde manifestanţii "anti-democraţie", studenţi, intelectuali sau membri ai partidelor de opoziţie scandau împotriva lui Ion Iliescu. Liderul lor: Miron Cozma.
După ce "au replantat" panseluţele şi au refăcut rondurile cu flori din capitală, minerii au fost conduşi cuminţi către gară, pentru a se întoarce la treburile lor cotidiene. Nu înainte de a se vedea cu Iliescu la Romexpo. Acesta le-a mulţumit pentru că au apărat democraţia, discursul său fiind întâmpinat cu bucurie de oamenii muncii.
Urcaţi în trenuri, minerii au lăsat în urmă 6 morţi şi 746 de răniţi, potrivit statisticilor oficiale. "Asociaţia Victimelor Mineriadelor" a vehiculat de mai multe ori un bilanţ de 100 de morţi, bazându-se pe mărturiile medicilor şi a angajaţilor de la cimitirele Domneşti şi Străuleşti.
Cine e de vină?
Ion Iliescu a fost scos de sub urmărire penală în 2009, pentru a treia oară, într-un dosar al Mineriadei din 13-15 iunie 1990.
Aceeaşi soluţie s-a dat şi pentru foştii generali Mihai Chiţac, decedat între timp, şi Victor Athanasie Stănculescu, dar şi pentru fostul şef al SRI Virgil Măgureanu.
Iliescu era acuzat în acest dosar de propagandă de război, genocid, tratamente neomenoase şi complicitate la tortură, fapte despre care procurorii au concluzionat că sunt nefondate, inexistente sau nepedepsite de lege la data săvârşirii.
Dosarele Mineriadei, ca şi cel al Revoluţiei, au fost instrumentate de procurorul militar Dan Voinea, pe care procurorul general Laura Codruţa Kovesi l-a acuzat de erori grosolane.
Alături de Iliescu si de
