Proiectul Opoziţiei conţine, la fel ca şi varianta PDL, aceleaşi opt regiuni, dar păstrând judeţele. USL vrea să introducă Parlamente regionale, iar banii obținuți din taxe și impozite să rămână în zonele în care au fos colectaţi.

Aparent asemănătoare, proiectul PDL şi cel al Opoziţiei sunt fundamental diferite. Dacă varianta pornită de la preşedinţie prevede o simplă comasare a actualelor judeţe în super-judeţe, varianta USL păstrează judeţele, însă introduce un nivel nou de structuri administrative-regionale şi mută decizia privind dezvoltarea regională, împreună cu fondurile aferente, în teritoriu. USL nu desfiinţează actualele judeţe, ci le uneşte în regiuni. Singurele structuri administrative care urmează a fi reduse de la 41 la 8 vor fi prefecturile, care însă îşi vor putea păstra puncte de lucru în judeţe. Executivul noilor structuri va fi Consiliul Regional (CR), condus de un preşedinte cu rol de “premier” regional, care va fi ales direct de cetăţenii regiunii. Senatul ar urma să devină o “cameră a reprezentanţilor locali”, cu trei domenii de competenţă: dezvoltare regională, politică externă şi fonduri europene. După modelul Consiliului Economic şi Social (CES), vor fi înfiinţate CES-uri regionale, cu rol consultativ pe lângă CR. Tot spre deosebire de proiectul PDL, în varianta Opoziţiei regiunile nu vor avea capitale.

Dar marea inovaţie a proiectului USL este aplicarea mult mai accentuată a principiului subsidiarităţii printr-o veritabilă autonomie financiară şi decizională a regiunilor. Proiectul Opoziţiei ar lua din mâna Bucureștiului decizia împărțirii banilor. Guvernul central va mai gestiona doar proiectele naţionale. De altfel, Guvernul ar urma să mai beneficieze de doar 30% din taxele şi impozitele colectate, 50% rămânând la dispoziţia Consiliului Regional, iar 20% mergând la judeţe.

În opinia deputatului Teodor Atanasiu, principi