Ţările din centrul şi estul Europei nu prea vor să respecte ţintele pe care şi le‑au fixat pentru adoptarea monedei unice europene. Pentru România, obiectivul privind adoptarea euro în 2015 este un instrument util pentru ca guvernanţii să nu arunce cu bani înaintea alegerilor, arată „Financial Times“.
Analiza din cotidianul britanic începe cu declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu de acum câteva zile din interviul acordat aceleiaşi publicaţii. „Întrebaţi-l pe Traian Băsescu, preşedintele României, când plănuieşte România să se alăture zonei euro şi veţi vedea că răspunsul este ferm. Termenul-ţintă este tot 2015. Totuşi, răzuiţi suprafaţa şi veţi observa că această ţintă pare să funcţioneze în principal ca un instrument fiscal menit să forţeze coaliţia de guvernare să nu arunce cu bani în perioada electorală care urmează".
Potrivit preşedintelui, chiar şi în cazul în care ţara sa va îndeplini criteriile fiscale pentru aderarea la zona euro până la mijlocul acestei decade, România va cântări bine dacă este optim să intre în această comunitate. „Este relativ uşor să atingi obiectivele legate de deficit şi de inflaţie. Dar în acel moment trebuie să vezi cât de competitivă este economia ta", a menţionat Băsescu.
Fără prea mai valuri
Dincolo de România, majoritatea statelor din centrul şi estul Europei amână în linişte posibilele termene de aderare, continuă ziariştii britanici în analiza lor. Polonia, care a abandonat termenul anterior, 2012, a împins aşteptările de la jumătatea deceniului spre sfârşitul acestuia. Ministrul de Finanţe, Jacek Rostowski, a declarat în luna mai că Polonia ar putea adopta euro înainte de 2019.
Premierul ungar Viktor Orban a anunţat că trecerea la moneda unică „este de neconceput" înainte de 2020. „Când nu există o piaţă unică europeană în proporţie de 100%, când statele mai slabe din zona e
