O carte stă aproape şase luni pe raftul unei librării până îşi găseşte un cumpărător, în condiţiile în care tot mai mulţi români aleg să achiziţioneze cărţile la promoţie de la tarabele cu ziare, de pe internet sau din hipermarketuri.

Cu 54 de librării în Capitală, aprovizionate de 320 de edituri, Compania de Librării Bucureşti, activă pe piaţa distribuţiei de carte din 1950, vinde în jur de 8.000-10.000 de cărţi săptămânal, potrivit lui Petre Dănilă, 45 de ani, şef serviciu divizia de carte, care lucrează din 1990 la această companie. După Revoluţie, acest lanţ opera peste 100 de librării.

Deşi este lanţul de librării cu cei mai mulţi ani în spate, 61 de ani, Compania de Librării Bucureşti a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 32,4 milioane de lei (7,7 milioane de euro), vânzările de carte contribuind cu 48%, restul încasărilor fiind aduse de produsele de papetărie.

Pachetul majoritar de acţiuni, 69%, al Companiei de Librării Bucureşti este deţinut de Asociaţia Compania de Librării Bucureşti Pas, în timp ce SIF Muntenia deţine 9,8%, restul de acţiuni fiind deţinute de alte persoane fizice, potrivit datelor de la Registrul Comerţului.

Deşi economia intră pe creştere, semnale pozitive nu se văd în vânzările lanţului de librării. "În primele trei luni ale acestui an vânzările de carte au scăzut cu 18%, până la 3,7 milioane de lei (880.000 euro). Criza încă se simte, din moment ce vânzările s-au redus mai mult decât în 2010 faţă de 2009", spune Petre Dănilă. El susţine că în primele trei luni ale anului 2010 vânzările de carte se contractaseră cu 11% şi nu cu 18%, cum s-a întâmplat acum.

Librării închise şi lanţuri insolvente

Concurenţa este destul de mare în Capitală, sunt multe librării deschise, dar se mai vând cărţi şi în hipermarketuri şi la tarabe alături de ziare. Pe piaţa de distribuţie de ca