Indiferent de numărul de judeţe în care va fi reorganizată până la urmă România, măsura va antrena schimbări profunde. Şi nu este vorba doar de procedurile de accesare a fondurilor europene sau de preschimbarea actelor populaţiei, ci şi de reconfigurarea partidelor politice şi a sferei lor de influenţă. Noile judeţe vor avea milioane de locuitori, actualele consilii judeţene vor fi desfiinţate, prefecturile şi instituţii deconcentrate vor trebui reconfigurate. Acestea sunt câteva dintre certitudinile care însoţesc ideea reorganizării României, idee lansată de preşedintele Traian Băsescu şi susţinută, aproape inevitabil, de PDL. Dincolo de acestea, proiectul ridică multe semne de întrebare iar în acest moment este practic imposibil de anticipat toate efectele unei astfel de măsuri.
În primul rând, se pune întrebarea cine va conduce viitoarele super-judeţe? Adică, va exista în continuare un consiliu judeţean condus de un preşedinte? Sau va fi doar un prefect, aşa cum spun unii lideri ai opoziţiei când acuză Guvernul Boc că doreşte, de fapt, să preia controlul judeţelor? Potrivit declaraţiilor de până acum ale puterii, prima variantă este cea valabilă.
Prin urmare, dacă legea privind reorganizarea va fi adoptată de Parlament până la sfârşitul acestui an, aşa cum susţine PDL, la alegerile locale de la sfârşitul lunii mai-începutul lunii iunie 2012, românii vor fi chemaţi la urne să-şi aleagă primarii, preşedinţii de consiliu judeţean şi consilierii. Doar că graniţele judeţelor vor fi altfel.
Ce se întâmplă cu sutele de servicii publice deconcentrate?
În prezent, fiecare judeţ are zeci de instituţii publice deconcentrate: direcţii (silvică; veterinară şi pentru siguranţa alimentelor; a finanţelor publice; de muncă; pentru agricultură; de sănătate publică; pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional; pentru sport; de statistică; de