Vechiul Testament spune despre Rusalii că sunt o sărbătoare agricolă de bucurie, în care roadele pământului sunt oferite ca ofrandă. Mai târziu, Rusaliile au ajuns să fie considerate drept o sărbătoare a Legământului încheiat între Dumnezeu şi Moise la ieşirea din Egipt a evreilor.

Sărbătoarea este ţinută la 50 de zile după Paşti şi reprezintă astăzi Pogorârea Sfântului Spirit, adică momentul în care Sfântul Spirit a coborât asupra ucenicilor din Nazaret.

În zona rurală din Transilvania s-au păstrat anumite obiceiuri care duc cu gândul mai degrabă la sărbătoarea agricolă din vechime. În unele părţi ale Transilvaniei se ţine aşa numitul "împănat al boului", ritual căruia localnicii îi atribuie capacităţi magice. Ei cred că tinerii care participă la procesiune se vor căsători curând.

Pregătirile ţin o săptămână

Pregătirile încep cu o săptămână înainte de Rusalii, când boul ales este scos din jug şi îngrijit bine. Tot cu câteva zile înainte, tinerii din sat încep să culeagă florile cu care va fi încoronat animalul, în special peana, o floare roz sau mov, cu un miros foarte plăcut. În coroniţele cu care va fi împodobit boul se pun şi margarete, bujori sau crini. Coroniţa este împodobită de tineri în dimineaţa de Rusalii la casa gospodarului care oferă boul pentru împănat. Se crede despre această cunună că are putere magică, iar flăcăii o aşează pe coarnele boului.

În ziua de Rusalii, animalul, frumos împodobit cu flori şi ţesături tradiţionale, este dus de coarne prin tot satul de doi feciori urmaţi în cârd de ceilalţi tineri din sat. În spatele alaiului se află muzicanţii care însoţesc drumul cu muzică şi strigături. Etnologii spun că ritualul este un soi de corridă a ardelenilor. Ritualul seamănă cu sărbătorile agrare din Spania, din Italia de Sud şi din sudul Franţei, în care sunt folosiţi tauri ori boi.

Obiceiur