Nutritionistii si medicii ne atentioneaza ca un consum ridicat de grasimi poate fi daunator organismului. Noi studii, insa, au stabilit exact contrariul: corpul are nevoie de mai multe grasimi, in comparatie cu ceea ce sustineau pana acum normele alimentare clasice.
Grasimile contin substante nutritive importante, care au un rol complex in organism. De exemplu, din grasimi se sintetizeaza hormonii tesuturilor care regleaza tensiunea arteriala, acestea avand si un puternic rol antiinflamator. Tesutul adipos reprezinta un component important al creierului, iar restul celulelor nervoase din organism au un invelis gras de protectie. Daca prin alimentatie nu se preiau destule grasimi, apar probleme. In afara de acest aspect, grasimile sunt un important furnizor de energie, noteaza Deutsche Welle.
In ceea ce priveste cantitatea de grasimi pe care trebuie sa o contina hrana zilnica, nu exista o recomandare universal valabila. Insa procentele anterioare, conform carora caloriile pe care le asimilam zilnic trebuie sa contina doar 30 la suta grasimi, iar restul de 40 la suta, sau mai mult, sa fie carbohidrati, nu mai sunt valabile.
Cu cat un om face mai putina miscare si cu cat greutatea corporala ii este mai mare, cu atat mai problematica devine mancarea care contine carbohidrati. In aceste cazuri, 40-50 la suta din caloriile zilnice preluate de organism trebuie sa provina din grasimi.
Procentul de grasimi din mancarea zilnica scade de 30 de ani incoace. Scaderea procentului de grasimi a fost contrabalansata de aportul crescut de carbohidrati, ceea ce se traduce prin acumularea de calorii in plus.
De exemplu, micile portii din faina alba contin foarte multe calorii, dar nu asigura satietate pentru ca aceasta hrana are nevoie de mai mult spatiu in stomac. Iar semnalul "sunt satul" vine doar atunci cand stomacul este p