Belgradul găzduieşte începând de marţi, 14 iunie, conferinţa anuală a NATO, pe tema parteneriatului strategic militar, reuniune eşalonată pe două zile. Dacă ţinem cont că în 1999, Belgradul a fost bombardat de forţele NATO, organizarea acestei reuniuni în capitala Serbiei are o puternică încărcătură simbolică.
Pentru sârbi, merită să ne reamintim acest lucru, intervenţia NATO din 1999 a fost sinonimă cu oroarea absolută. Serbia s-a simţit neînţeleasă de Occident, trădată de aliaţii ei tradiţionali, printre care Franţa şi redevenită o victimă, ca pe vremea invaziei naziste.
Occidentalii şi NATO au încercat atunci să le explice sârbilor că respectivele acţiuni militare nu erau îndreptate împotriva poporului sârb, ci împotriva ultra-naţionalistului Slobodan Miloşevici, ale cărui trupe comiteau la rândul lor orori în Kosovo. Se apropie Serbia de NATO?
Între timp, istoria s-a accelerat, Kosovo a devenit independent, Serbia a devenit o democraţie şi începe să se apropie de Uniunea Europeană. Se va apropia însă Belgradul şi de NATO? Dacă ar fi să ne luăm după sondajele efectuate în Serbia, 75% dintre sârbi au o opinie negativă faţă de Alianţa Nord-Atlantică.
Şi cum Serbia a intrat şi într-o perioadă electorală pe fondul legislativelor de anul viitor, problema aderării la NATO este delicată, deci responsabilii de la Belgrad preferă să nu o abordeze deocamdată. În definitive, chestiunea nu este o urgenţă. Reacţii semi-alergice la Belgrad faţă de reuniunea NATO
De semnalat însă că organizarea acestei reuniuni NATO la Belgrad nu a provocat reacţii alergice în masă. Sigur, s-au găsit câţiva manifestanţi, care au dat foc drapelului NATO şi au strigat slogane de genul: "Asasinii revin la locul crimei!". Fostul prim-ministru naţionalist Vojislav Kostuniţa a ţinut o conferinţă intitulată "Niciodată în sânul Alianţei Atlantice!"