În Turcia, premierul Recep Tayyip Erdogan, marele câştigător al alegerilor parlamentare de duminică va trebui totuşi să negocieze cu Opoziţia şi să ţină cont de votul kurzilor, pentru a-şi duce la bun sfârşit reformele. Unele dintre acestea sunt considerate contrare democraţiei.
"Voi proteja stilul de viaţă, credinţele şi valorile celor care au votat pentru mine, dar şi ale celor care au votat împotriva mea". Iată o frază pronunţată de Recep Tayyip Erdogan, şef al unei mişcări islamiste moderate, care a reuşit cu adevărat un miracol, altfel spus să adopte odată cu liberalismul şi modernitatea şi o parte din principiile democraţiei de tip european.
Islamiştii moderaţi au mai reuşit să transforme Turcia într-o economie puternică, a 16-a pe plan mondial şi a şasea din Europa. Dacă în urmă cu un deceniu, turcii plecau masiv să caute de lucru în Germania sau în alte ţări europene, astăzi fenomenul s-a inversat, tineri europeni se duc în Turcia în căutare de oportunităţi, dat fiind că anul trecut, ritmul de creştere în această ţară a atins procentul de invidiat de 9%. Erdogan, liderul Orientului Mijlociu...
Premierul turc este glorificat de oamenii săi cu titlul de "lider al Orientului Mijlociu". Este adevărat şi faptul - scrie de exemplu ziarul Le Monde - că "modelul turc" a devenit unul atractiv pentru regiune… Este însă Recep Tayyip Erdogan un adevărat democrat? Opoziţia din Turcia îl acuză că pregăteşte o modificare constituţională pentru instituirea unui regim prezidenţial puternic, de tip american. Şi că în acest viitor sistem el ar intenţiona să joace rolul pe care l-a jucat Vladimir Putin în Rusia.
Sigur, progresele înregistrate de Turcia pe plan economic sunt spectaculoase şi chiar pe planul vieţii politice, dacă ţinem cont de exemplu că în noul Parlament, numărul deputaţilor femei a crescut de la 50 la 78.
Există însă
