Vanatorul asteapta lasarea intunericului. Ascuns intr-un observator cu ferestre mici, folosit pentru a monitoriza comportamentul animalelor, se uita la ceas – 9.40 pm. Este frig si zapada e destul de groasa. A nins mult in ultimele zile. Ursul apare. Este un mascul mare, de cel putin 12 ani. Barbatul simte imediat emotia vanatorii. Duce arma la ochi, ocheste printr-una dintre ferestre si apasa pe tragaci. Ursul nu are nicio sansa. Moare pe loc. Glontul i-a patruns direct in inima si sangele incepe sa-i curga din rana.
„Am cerut un mascul mare si batran. Mi l-au dat. Sunt foarte multumit. Ma voi intoarce in toamna, sa vanez capre negre”, spune Fernando Pancorbo, un spaniol de 66 de ani care vaneaza de peste jumatate de secol. Vanatori din toata lumea, atrasi de numarul mare de ursi bruni ce traiesc in Romania, vin aici dispusi sa plateasca pana la 20.000 de euro ca sa impuste un exemplar. Trei sute de ursi au fost omorati pentru distractie doar in 2010.
Distractie perfect legala, in ciuda faptul ca Uniunea Europeana considera ca aceste animale sunt pe cale de disparitie si le-a inclus pe lista rosie a speciilor complet protejate. Cum este posibil asa ceva?
Problema fundamentala consta intr-o exceptie a legislatiei europene, care permite uciderea acelor exemplare care sunt periculoase sau care distrug proprietatile oamenilor. Managerii fondurilor de vanatoare au sesizat portita legislativa si exagereaza sau pur si simplu creaza rapoarte false referitoare la distrugerile cauzate de ursi. Incaseaza apoi bani frumosi din taxele pe care le cer vanatorilor straini pentru a omori animalele considerate, teoretic, periculoase.
Exceptia poate fi aplicata doar daca se demonstreaza ca uciderea ursilor selectati nu afecteaza numarul total al populatiei. Desi grupurile de interese sustin ca situatia este sub control, la nivelul tarii nu
