- Editorial - nr. 801 / 14 Iunie, 2011 Recent, in sala "Avram Iancu” a Palatului Parlamentului Romaniei, a avut loc (din initiativa domnilor Eugen Popescu, presedintele executiv al Fundatiei Nationale pentru Romanii de Pretutindeni, prof. univ. Radu Baltasiu, director al Centrului European de Studii in Probleme Etnice al Academiei Romane, si dr. Ioan Lacatusu, director al Centrului European de Studii Covasna-Harghita) dezbaterea pe tema "Consecintele adoptarii Legii Statutului minoritatilor nationale asupra Statului Roman si a romanilor din judetele Harghita, Covasna si Mures”. Lege organica, fundamentala – in cazul votarii ei in Parlament – pentru prezentul si viitorul statului roman, ea a starnit aprinse discutii, peste trei ore, privind soarta natiuni, impunandu-se, din partea arcului guvernamental actual, stoparea "continuarii procesului de pierdere a autoritatii statului roman pe o parte insemnata din inima teritoriului sau national”, cu referire la judetele Harghita, Covasna si Mures. Continuandu-se politica actuala, antinationala, se va ajunge, incetul cu incetul, la "renuntarea, de catre statul roman, la unele componente ale functiilor sale suverane in zonele unde etnicitatea este alta decat cea romana”. Adica, treptat-treptat, statul roman renunta la autoritatea lui in "acele zone unde are deficit de reprezentare”. Astfel, asistam astazi la "curioase abandonuri istorice si la momentul in care statul se retrage din fata propriilor raspunderi”. Mai altfel spus, este vorba despre "neputinta statului roman de a se proteja de el insusi, sasi mai indeplineasca functiile sale” – spunea prof. univ. Radu Baltasiu. Legea minoritatilor, in actuala forma, instituie "un guvernamant al minoritatilor nationale din Romania. Ca istoric, ca fiu al tatalui si nepot al bunicului meu, nu-mi vine sa cred ca partidele politice romanesti nu pot sa gaseasca o solutie, impreuna, ca