La o privire rapidă, s-ar putea crede că varianta USL de regionalizare este asemănătoare celei susţinute de PDL, care ar trebui să intre astăzi în dezbaterea coaliţiei. În fapt însă, există mai multe deosebiri esenţiale, atât ca interval în care să se producă schimbarea, cât şi ca efecte.
La capitolul asemănări între proiecte, se înscriu: împărţirea ţării în opt (judeţe la PDL, regiuni la USL) şi reducerea numărului de prefecţi, de la 41 (câţi sunt acum) la 8. Dincolo de acestea, apar diferenţele şi semnele de întrebare.
În primul rând, este total diferit orizontul de timp în care cele două forţe politice doresc să se realizeze schimbare. Pe de o parte, PDL vrea ca legea să fie adoptată cât mai repede posibil astfel încât alegerile locale din iunie 2012 să se desfăşoare după noile reguli. În schimb, liderii Uniunii Social-Liberale vor să fie neschimbate localele de anul viitor şi de abia din 2016 să fie alte reguli.
Şi guverne, şi parlamente regionale
Spre deosebire de varianta PDL, cea a USL, centrată pe reducerea cu orice preţ a puterilor Executivului, nu presupune desfiinţarea actualelor judeţe. Acestea ar urma să fie păstrate, dar deasupra lor ar fi create alte structuri cu statut juridic, regiunile. Pe lângă faptul că acest lucru presupune revizuirea Constituţiei, s-ar realiza şi o dublare a structurilor existente. Mai exact, ar apărea, deasupra consiliilor judeţene actuale, opt consilii regionale, care ar funcţiona ca un fel de „miniguverne" pentru judeţele din subordine.
Totodată, ar urma să fie înfiinţate un fel de „parlamente regionale". „Le putem spune şi în alt fel, dar ar trebui să fie structuri de tip legislativ", a explicat, pentru România liberă, vicepreşedintele PNL Paul Victor Dobre. Acesta a lucrat, alături de secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, la viziunea USL privind dezvoltarea regională. Apariţia parlamentelo
