Judeţul Giurgiu are zilele numărate dacă proiectul de lege va trece de Parlament la sfârşitul acestei luni. Conform noii structuri administrativ-teritoriale, judeţul nostru urmează să fie inclus în judeţul Muntenia care va mai cuprinde Argeş, Teleorman, Dâmboviţa, Prahova, Ialomiţa şi Călăraşi.
Conform acestui proiect, România urmează să cuprindă 8 judeţe pe graniţele actualelor regiuni de dezvoltare. Deocamdată nu s-a stabilit titulatura noilor judeţe şi nici reşedinţele acestora.
În opinia lui Emil Boc, reorganizarea este necesară pentru că cea actuală, care datează din anul 1968, este una comunistă, incapabilă pentru absorbţia fondurilor europene şi de distribuire a fondurilor pentru mediu, drumuri şi investiţii.
Modificarea graniţelor interne ale judeţelor va aduce cu sine şi o nouă reorganizare a administrării acestor judeţe. Actualele consilii judeţene vor fi desfiinţate, urmând ca pe teritoriul ţării să existe numai opt astfel de structuri care vor beneficia de câte un preşedinte şi câte doi preşedinţi.
Se pierd proiectele aflate în derulare?
Chiar dacă a evitat să comenteze noul proiect de lege, preşedintele Consiliului Judeţean Giurgiu, Dumitru Beianu, a ţinut să precizeze că justificarea Guvernului în ceea ce priveşte incapacitatea de absorbţie a fondurilor europene este una falsă.
„Din câte am văzut la televizor, poziţia Uniunii Europene a fost una clară, nu este obligatorie desfiinţarea actualelor judeţe pentru a primi fonduri europene”. Aflat în topul judeţelor cu cele mai multe proiecte europene câştigate, Giurgiu riscă să intre într-o situaţie delicată odată cu noua reorganizare.
„În situaţia în care noul proiect de lege va intra în vigoare, ce se va întâmpla cu proiectele aflate în derulare în care Giurgiu apare ca beneficiar direct?”
Dumitru Beianu susţine că în situaţia în care Consiliul Judeţean Giurgiu
