Statele din Europa de Est amână adoptarea euro, iar ţinta României privind trecerea la moneda europeană în 2015 este, dincolo de suprafaţă, un instrument util de constrângere a coaliţiei guvernamentale să nu "arunce cu bani" înaintea alegerilor, relatează Financial Times (FT).

Preşedintele Traian Băsescu a declarat pentru FT că deşi România poate îndeplini criteriile fiscale pentru intrarea în zona euro, va analiza cu atenţie dacă este potrivit să facă acest lucru. "Este relativ uşor să îndeplinim obiectivele referitoare la deficitul bugetar şi inflaţie. Dar, la momentul respectiv, trebuie să vedem cât de competitivă este economia."

În afara României, majoritatea statelor din centrul şi estul Europei amână în linişte posibilele termene de aderare.

Polonia, care a abandonat termenul anterior, 2012, a împins aşteptările de la jumătatea deceniului spre sfârşitul acestuia.

Ministrul de finanţe Jacek Rostowski a declarat în luna mai că Polonia ar putea adopta euro înainte de 2019.

Premierul ungar Viktor Orban a declarat că trecerea la moneda unică "este de neconceput" înainte de 2020.

"Când nu există o piaţă unică europeană în proporţie de 100%, când statele mai slabe din zona euro trebuie să le subvenţioneze pe cele bogate şi când nu este clar ce se va întâmpla cu euro, nu este momentul potrivit să aderăm", a declarat Petr Necas, premierul Cehiei.

Chiar şi Lituania şi Letonia, cele mai entuziaste faţă de adoptarea euro, au un ton mai precaut referitor la momentul când vor fi pregătite.

Rezultatul este că noul val de intrări în zona euro, aşteptat anterior până la jumătatea acestui deceniu, ar putea să aibă loc câţiva ani mai târziu.

Toate cele 12 ţări care au aderat la UE din 2004 sunt obligate prin lege să adopte euro, dar trebuie mai întâi să îndeplinească mai multe criterii, astfel încât termenul este flexibil. Trei di