Miniştrii Transporturilor din ultimii ani, Anca Boagiu fiind ultimul exemplu, se complac în negocieri interminabile cu firma americană Bechtel, pentru a masca lipsa de soluţii la problema autostrăzii.
Nu mai puţin de cinci din cele opt tronsoane ale autostrăzii Transilvania, însumând 254 km din cei 415 km ai întregii autostrăzi, ar fi trebuit teminate până în prezent, potrivit contractului de construire a autostrăzii. Programul iniţial prevedea terminarea întregii porţiuni Tg.Mureş-Borş până în 2011, urmând ca în 2013 să fie definitivate restul de trei tronsoane dintre Braşov şi Tg.Mureş.
La şapte ani de la începerea lucrărilor lucrurile stau cam aşa: au fost terminaţi doar 54 km dintre Câmpia Turzii şi Gilău şi au mai fost începute lucrările pe Suplacu de Barcău-Borş, acestea fiind definitivate în proporţie de o treime. Aceasta înseamnă că până acum s-au făcut aproximativ 17% din suma lucrărilor, faţă de 80% (254 km terminaţi integral, restul de 161 km în proporţie de 50%) cât ar fi trebuit.
La bani încasaţi progresul americanilor e mai mare. Potrivit fişei acestei investiţii, cuprinsă în legea bugetului de stat, Bechtel şi partenerii turci de la Enka au încasat 40% din banii alocaţi iniţial, adică 5,13 miliarde lei, faţă de alocarea iniţială de 12,75 miliarde lei.
Negocieri interminabile
Aproape fără excepţie miniştrii Transporturilor de după 2005 au invocat necesitatea negocierilor pentru a explica de ce lucrările la autostradă stagnau In 2005 în mandatul fostului ministru Gheorghe Dobre proiectul a fost blocat un an, fără ca beneficiile negocierii să fie vizibile.
Apoi fostul ministru Radu Berceanu a afirmat că odată terminate lucrările între Câmpia Tuzii şi graniţă, vor avea loc negoieri privitoare la soarta tronsoanelor dintre Braşov şi Câmpia Turzii.
De nu mai puţin de nouă l