Foto: Thinkstock Este un lucru cert de foarte multă vreme: bolile cardiovasculare ocupă primul loc pe plan mondial atât în ceea ce priveşte frecvenţa, cât şi rata mortalităţii. Este normal aşadar ca tehnici de investigaţie din ce în ce mai moderne, mai sofisticate, precum şi un întreg arsenal terapeutic să fie folosite pentru diagnosticarea şi tratarea acestor bolnavi. Rând pe rând, cateterismul cardiac, ecocardiografia, testele electrofiziologice, scintigrafia, tomografia computerizată, rezonanţa magnetică nucleară au adus date fundamentale de diagnostic, au devenit din ce în ce mai accesibile, mai sigure, mai performante, permiţând salvarea sau prelungirea a numeroase vieţi omeneşti.
Tratarea pe scară largă a unor afecţiuni omniprezente şi neiertătoare precum cardiopatia ischemică, infarctul miocardic, insuficienţa cardiacă, vindecarea defectelor congenitale foarte des sinonime cu o condamnare încă din primii ani de viaţă, evidenţierea unor tulburări de ritm sau de frecvenţă cardiacă ce scăpau investigaţiilor clasice, implementarea unor proceduri chirurgicale care au înlocuit riscantele operaţii laborioase, toate au fost posibile prin aplicarea în domeniul cardiologiei a celor mai avansate tehnologii.
Modul de derulare
Angiografia coronariană clasică, cea care dă cele mai clare şi complete rezultate, se face prin cateterism cardiac. Cateterismul este într-adevăr o procedură invazivă. Ea comportă unele riscuri şi prezintă unele contraindicaţii, dar aduce date foarte preţioase în stabilirea atitudinii terapeutice. În plus cu această ocazie, medicul poate acţiona – dacă este necesar – şi poate realiza mici intervenţii pentru rezolvarea unei probleme locale, de exemplu, a unui blocaj coronar, fără a fi necesară o altă intervenţie ulterioară. În principiu, metoda constă în introducerea unui cateter, un tub subţire şi flexibil, de la nivelul
