Una dintre cele mai interesante discuţii de la festivalul clujean a fost aceea moderată de Corina Şuteu, directoarea ICRNY, şi prilejuită de lansarea ediţiei speciale a AperiTIFF-ului. Sursa: CREDIT TIFFSursa: CREDIT TIFF
1 /.
Directorul artistic al festivalului, Mihai Chriliov, Margaret von Schiller (festivalul de la Sevilla), Basil Tsiokos (Sundance), Tamara Tatishvili (directoarea CNC-ului georgian), David Kwok (Tribecca Film Festival), Larry Kardish (Mo- MA), şi Benjamin Crossley-Mara (distribuitor american) au fost cei care au dezbătut soarta noului val românesc peste hotare.
"Eu cred că m-am confruntat prima dată cu noul cinema românesc văzând «Moartea domnului Lăzărescu», nu «Marfa şi banii». Mi se pare că filmele româneşti au căpătat mult mai multă atenţie în interiorul comunităţii internaţionale după cel de-al doilea lungmetraj de Cristi Puiu. (…) Apoi prezenţa filmelor româneşti a început să fie simţită şi în cinematografele de artă din S.U.A.", a opinat Tsiokos.
O copie preţioasă
"Relaţia mea cu cinemaul românesc a început acum mulţi, mulţi ani", susţine Kardish, care a povestit că a văzut "Reconstituirea" (de Lucian Pintilie – n.r.) la un festival din New York, de atunci a devenit interesat de ceea ce se petrece cu filmele din România şi s-a declarat impresionat de "Secvenţe", de Alexandru Tatos, care figurează pe lista sa de favorite şi despre care crede că include o scenă pe care a văzut-o "repetată" în multe filme româneşti recente.
"Am obţinut o copie, parcă de la un distribuitor. Ţin minte că ni s-a cerut pe un ton foarte informal să nu trimitem copia înapoi în România pentru că nu se ştie ce se va întâmpla cu ea acolo. Am replicat că noi credeam că autorităţile o vor cere înapoi, şi ni s-a zis că birocraţii nu o vor face niciodată. Aşa s-a întâmplat şi de aceea avem o copie la MoMA", a
