In vremurile precolumbiene, mayasii si aztecii isi preparau o bautura amaruie, pe care o numeau "chocolati" si careia ii atribuiau insusiri miraculoase: capabila sa oteleasca luptatorii, la drum lung sa invinga oboseala, in lupta cu dusmanul sa dea forta, iar acasa sa confere imbarbatari afrodiziace.
Cristofor Columb a cam strambat din nas
Chocolati este stramosul lichid, neindulcit si cam uleios al delicioasei ciocolate de astazi. Cristofor Columb nu i-a dat nicio atentie si abia in 1519 Hernan Cortez, servind din bautura cu regele Montezuma, a lasat pentru posteritate urmatorul mesaj: "daca bei din ea, poti umbla o zi intreaga fara sa obosesti si fara sa ti se faca foame sau sete".
Conform chococlic.com, Cortez a umplut cativa saci cu boabe de cacao si le-a trimis imparatului Carol Quintul, cu reteta cu tot. Spaniolii au perfectionat reteta adaugand miere. N-au stiut, insa, sa pastreze secretul decat pana in 1594, cand italianul Francesco Carletti l-a dus pe furis la Napoli.
De aici a luat calea Parisului in anul 1615, anume ca sa faca senzatie la nunta Anei de Austria, fiica lui Filip al III-lea al Spaniei, cu Ludovic al XIII-lea al Frantei.
Noua regina franceza s-a fandosit la toate curtile cu gustul rafinat al bauturii achizitionate, dar si printre sfintii ierahi, intrucat lumea clericala era si ea dornica de rafinamente. In plus, se stia ca alimentul este suta la suta vegetal - deci de post.
Din Europa inapoi in America
De-a lungul secolului XVII, ciocolata lichida a ajuns rapid in Germania, Anglia si Olanda, spre deliciul curtilor, al nobililor, al negustorilor si al inaltilor prelati. I se atribuiau calitati miraculoase, ceea ce a atras si atentia potecarilor (farmacistii de astazi). Ciocolata a ajuns doctorie.
Adevarata glorie a aparut insa odata cu lansarea ciocola
