Convinşi fiind că revizuirea Constituţiei României trebuie să fie solidară cu articularea statului de drept al cărui fundament democratic trebuie augmentat,

Şi că în niciun caz ori sub niciun pretext nu trebuie să se constituie într-un regres constituţional ori o dereglementare a structurilor puterilor în stat a căror funcţionare separată nu trebuie subminată prin uzurparea competenţelor proprii fiecărei puteri ori a intruziunilor subordonatorii sau de control şi

Militând pentru existenţa firească, normală a statului de drept, sintagmă care, în esenţă, semnifică limitarea statului prin drept şi

Având în vedere că principiile de esenţă ale dezvoltării sociale ori ale drepturilor persoanei nu trebuie diminuate disimulat,

Asociaţia Magistraţilor din România exprimă următorul punct de vedere în raport cu proiectul de revizuire a Constituţiei, cu toate că, în expunerea de motive a proiectului înaintat de Guvern Preşedinţiei, puterea judecătorească nu este menţionată ca o componentă a puterilor în stat, deşi ambele proiecte de revizuire, şi cel al Guvernului, şi cel al Preşedinţiei, îi aduc grave şi serioase îngrădiri, transformând independenţa ca o componentă structurală de sistem într-un simplu termen sinonim cu subordonarea şi controlul politic.

FINE DE NEPRIMIRE

Deşi Curtea Constituţională este abilitată potrivit art. 146 lit. a din Constituţie să se pronunţe din oficiu asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei, în realitate, dat fiind faptul că proiectul de revizuire a Constituţiei nu aparţine Guvernului, ci iniţiativei de revizuire a Preşedinţiei României, Curtea nu se poate pronunţa valid asupra unei iniţiative de revizuire care nu are ca titular Guvernul României.

Astfel, potrivit art. 150 din Constituţie, revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României doar în urma propun