Şeful Cancelariei prezidenţiale, Cătălin Avramescu, a primit undă verde la limită din partea Comisiilor de Politică Externă pentru funcţia de ambasador în Finlanda şi Estonia. Parlamentarii Opoziţiei i-au cerut socoteală pentru declaraţiile sale anti-UE şi de susţinere a Ţinutului Secuiesc. Avramescu a avut o singură explicaţie: era persoană privată.

Doar un vot în plus l-a făcut pe omul susţinut de Băsescu să smulgă avizul Comisiilor reunite de Politică Externă: 16 voturi „pentru" şi 15 „împotrivă". Avizul Comisiilor era oricum consultativ, atributul numirii ambasadorilor revenind preşedintelui.

Diagnostic: dedublare de personalitate

Slalomul făcut de Cătălin Avramescu printre întrebările adresate de senatorii şi deputaţii din Comisiile de Politică Externă nu a adus niciun răspuns concret. Chestionat în legătură cu declaraţiile sale referitoare la autonomia Ţinutului Secuiesc, dreptul de a purta o armă, utilizarea de arme nucleare în războiul din Irak, abolirea Constituţiei şi lipsa de beneficii de pe urma intrării în UE, consilierul prezidenţial a susţinut că niciuna dintre afirmaţiile sale controversate nu a fost făcută de când ocupă o funcţie politică. „Multe lucruri le-am spus într-o calitate privată. De când ocup o funcţie politică, afirmaţiile au fost profesionale", a insistat Avramescu.

La adăpostul unui curs de politică comparată şi teorie politică, în care şi-a adâncit audienţa, Avramescu a susţinut că afirmaţiile sale sunt, de fapt, nişte modele teoretice, idei care se regăsesc în diferite texte. Acesta a fost răspunsul şi la întrebarea tranşantă adresată de senatorul PSD Titus Corlăţean, care a vrut să ştie dacă îşi menţine declaraţiile. „Ne-aţi prezentat două persoane: una privată şi una oficială. Singurul lucru cu care ne-aţi convins este că există o problemă de dedublare de personaliate, în rest... Noi nu putem t