În România se nasc anual sub 200.000 de copii, cu o treime mai puţin decât acum 20 de ani. O posibilă explicaţie ar putea fi şi modificările repetate ale indemnizaţiei pentru creşterea copilului. Numai în decurs de şase luni, alocaţia a suferit două schimbări.

După 1990, indemnizaţia de maternitate a avut forme forme. Cea mai recentă a intrat în vigoare la 1 ianuarie anul acesta. De la acea dată, părinţii au avut de ales. Dacă rămân acasă un an, indemnizaţia este de 75% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni. Valoarea alocaţiei nu poate fi mai mare de 3.400 de lei, dar nici mai mică de 600. Pentru doi ani de concediu, suma minimă rămâne aceeaşi, dar cea maximă scade până la 1.200 lei. Pentru copiii cu handicap, concediul durează trei ani şi indemnizaţia nu depăşeşte 3.400 de lei în primii doi. În ultimele 12 luni, alocaţia de stat scade însă până la 200 de lei.

Dacă mama dă naştere unui alt copil în perioada de concediu, atunci va primi un supliment de 600 de lei. Părinţii intraţi în concediul pentru creşterea copilului care se întorc la muncă mai devreme de 12 luni vor beneficia de o primă lunară de 500 lei timp de doi ani. Angajatorii nu vor mai putea concedia pe nimeni în primele şase luni după concediul de creştere a copilului.

Indemnizaţia de creştere a copilului a fost modificată ultima dată în iulie anul trecut. Anterior reducerii cu 15%, indemnizaţia pentru creşterea copilului era de 85%, dar nu mai mult de 4.000 de lei.

În prezent, se află în plată peste 198.600 indemnizaţii. Aproape 90.000 de mame se descurcă cu 600 lei. La polul opus, doar 3.400 urcă la plafonul maxim, de 3.438 lei.

În România se nasc anual sub 200.000 de copii, cu o treime mai puţin decât acum 20 de ani. O posibilă explicaţie ar putea fi şi modificările repetate ale indemnizaţiei pentru creşterea copilului