Premierul rus, Vladimir Putin, a profitat de prezenţa la Conferinţa internaţională asupra muncii ce s-a desfăşurat, ieri, la Geneva, pentru o vizită-fulger pe malurile lacului Leman. Fostul lider de la Kremlin nu a părut prea interesat de evenimentul internaţional, ci mai mult de companiile petroliere ruse ce-şi au sedii aici. 75 la sută din aurul negru rusesc este tranzacţionat la Geneva.
Renumită pentru băncile sale, Geneva este, de asemenea, un bastion de tranzacţionare a multor materii prime. Aici sunt prezente 400 de societăţi comerciale care realizează o cifră de afaceri de 800 de miliarde de franci elveţieni (657 de miliarde de euro). Se remarcă şi la tranzacţiile cu cereale, bumbac, cafea, orez. După căderea Zidului Berlinului, a devenit atracţie pentru aurul negru venit din Est. 75 la sută din exporturile de petrol rusesc şi aproape întreaga producţie de petrol kazah trec prin Elveţia. Grupuri petroliere ruseşti precum Gunvor, Rosneft, TNK-BP şi Litasvo (Lukoil) s-au stabilit între Alpi şi Jura.
Cu gândul la prezidenţiale
Putin, care nu-şi ascunde ambiţiile prezidenţiale, nu putea rata ocazia să le facă o vizită acestor puternici şi bogaţi comercianţi. Ceea ce a atras precum albinele la miere aceste companii în Elveţia este politica fiscală. Firmele ale căror produse nu tranzitează Confederaţia Helvetică, cum ar fi petrolul, beneficiază de aşa-numitul statut de „filială", ceea ce le garantează un impozit pe profit de 10-12 la sută, faţă de 28 la sută în Regatul Unit, sau alte state europene. În plus, aici au la dispoziţie numeroase bănci de top. La aceasta se adaugă, potrivit publicaţiei „Le Point", lipsa de interes a autorităţilor elveţiene faţă de crima organizată şi spălarea de bani, fapt ce a dus nu numai la instalarea unor societăţi petroliere ruseşti în Elveţia, ci şi a numeroşi ruşi bogaţi care şi-au cumpărat reşedinţe pe malul
