Problemele economice şi financiare tot mai acute ale Belarusului l-ar putea forţa pe preşedintele Alexander Lukaşenko, supranumit "ultimul dictator din Europa", să facă un compromis uriaş pentru a primi ajutor de la FMI: să renunţe la controlul asupra economiei.
Într-un act disperat de a economisi resurse, guvernul belarus a restricţionat vânzările peste graniţă de brânză, unt, macaroane şi alte produse alimentare, dar şi de congelatoare, sobe şi benzină. Restricţiile, cele mai recente dintr-o serie de reguli în stil sovietic emise de executiv, au provocat proteste care au fost rapid înăbuşite de poliţie, scriu The New York Times şi Bloomberg.
FMI a anunţat că guvernul trebuie să accepte "reforme structurale", inclusiv permiterea tranzacţionării libere a monedei naţionale rubla pentru a putea primi mai mult ajutor internaţional. Lukaşenko a promis că nu va lăsa sectorul de retail şi pieţele valutare "să scape de sub controlul statului".
Belarus a cerut FMI al doilea pachet de ajutor în decursul a doi ani. Acesta s-ar adăuga împrumutului de trei miliarde de dolari solicitat foştilor parteneri sovietici, conduşi de Rusia, care a cerut guvernului să vândă active de stat de 7,5 miliarde de dolari pentru a primi finanţarea. Lukaşenko este şeful statului belarus din 1994.
Belarusul are nevoie de valută pentru a acoperi un deficit de cont curent care a atins 16% din PIB anul trecut. Guvernul a devalorizat rubla cu 36% în raport cu dolarul pe 23 mai.
Pentru a amortiza impactul devalorizării, executivul a pus sub control preţurile unor produse de bază, alimentare şi nealimentare. Dar unii belaruşi profită de moneda slabă şi de fixarea preţurilor şi vând peste graniţă mai scump produse pe care le cumpără ieftin de la ei din ţară.
Problemele economice şi financiare tot mai acute ale Belarusului l-ar putea forţ
