Produsul intern brut al unei ţări este folosit ca unic indicator al prosperităţii unei ţări. În lumea actuală, acest indicator introdus în anii 30 este depăşit, iată o concluzie la care a ajuns Parlamentul European ce a votat în această săptămână un raport privind diversificarea măsurării bunăstării unei ţări.

De peste 70 de ani, PIB este un indicator al activităţii macroeconomice iar el a funcţionat foarte bine în anii ‘80.Dar această modalitate de măsurare a progresului unei ţări nu ia in calcul aspectele sociale şi de mediu înconjurător care fac astăzi parte din viaţa noastră.Exemplul cel mai revelator este cel al ţărilor africane, bogate în diamante şi materie primă dar sărace în nivelul de trai al cetăţenilor lor.

Deputata europeană daneză Anna Rosbach propune şi ea într-un raport, votat marţi 7 iunie de Parlamentul European, o diversificare a indicatorilor care să ia în calcul aspectele calităţii vieţii de zi cu zi.Dezbaterea este mai veche, ea a început în 2007 când mai multe instituţii europene şi internaţionale au organizat o conferinţă numită « Dincolo de PIB ».

A măsură progresul prin diversificarea componentelor care formează PIB-ul, iată un din concluziile acestei conferinţe care a dat naştere ulterior, în 2009 unui document publicat de Comisia Europeană.

Aceasta enumera 5 obiective de realizat în următorii ani printre care completarea PIB cu indicatori sociali şi de mediu, deţinerea de informaţii în timp real pentru luarea deciziilor şi deţinerea de cifre mai exacte privind inegalităţile între regiuni şi categorii sociale.

Înainte ca acestea să fie realizate, se recunoaşte că în ciuda lacunelor sale PIB rămâne cel mai bun instrument unic de măsurare a performanței economiei de piaţă.

Raportul Parlamentului European se adaugă eforturilor internaţionale de ameliorare a acestui indicator iar în 2012 Comisia Euro