Mesajele transmise de liderii UDMR după şedinţa coaliţiei au fost interpretate drept ameninţări pentru Guvern, care ar putea pierde majoritatea parlamentară. „Nu putem accepta varianta transformării celor opt regiuni de dezvoltare în opt judeţe-mamut. Nici o organizaţie judeţeană sau teritorială a UDMR nu susţine o astfel de variantă", a declarat preşedintele Uniunii, Kelemen Hunor. „Nu ştiu dacă PDL şi premierul Emil Boc doresc să-şi asume răspunderea. Fără o susţinere în coaliţie, nu va avea majoritate în Parlament. Fără o majoritate în Parlament, nu există Guvern", a fost al doilea mesaj tranşant transmis de ministrul Culturii.
Cu alte cuvinte, UDMR nu ar vrea opt judeţe sau, mai exact, nu le-ar vrea pe cele opt desenate de PDL, şi nu ar fi de acord nici cu asumarea răspunderii. Ceea ce nu înseamnă că UDMR respinge negocierile pe numărul şi forma judeţelor, dar şi pe modalitatea în care să fie adoptată o lege a regionalizării.
Unii parlamentari UDMR ar accepta regiuni cu 4-5 judeţe
„Suntem deschişi la discuţii şi la negocieri. Putem găsi, pe o cale amiabilă, o cale de mijloc. De pildă, în loc de şase judeţe (cum este conturată zona Centru în varianta PDL - n.r.), am putea avea patru judeţe", a declarat, pentru România liberă, senatorul Gyerko Laszlo. Cu alte cuvinte, nici ca în varianta iniţială a UDMR (cu Harghita, Covasna şi Mureş într-o singură regiune), nici ca în propunerea PDL. În acest fel, UDMR ar reuşi să-şi conserve ponderea semnificativă în viitoarea unitate administrativ-teritorială, pondere de care depind numeroase drepturi de care minoritarii se bucură acum. De asemenea, drepturile suplimentare pe care UDMR le urmăreşte prin Statutul minorităţilor naţionale (de la folosirea limbii materne în relaţiile cu autorităţile până la folosirea limbii materne în şedinţele consiliilor locale şi judeţene) sunt şi ele condiţionate de de