12 macro-judeţe, unul format din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş constituie viziunea radicalilor maghiari din Partidului Civic Maghiar (PCM) asupra reformei administrative-teritoriale. Viitoarele superjudeţe ar trebui să respecte în mare parte limitele vechilor regiuni şi voievodate istorice precum Ţinutul Secuiesc, Partium sau Maramureş. Pragmatici, udemeriştii au venit încă din 2009 cu varianta a 16 judeţe, trei din ele pornind de la realitățile demografice ale comunităţii maghiare. Uniunea mai propune crearea a cinci macroregiuni de dezvoltarea suprapuse pe aceste judeţe. Cea de-a cincea, semăna ca două picături de apă cu teritoriul cedat Ungariei prin Dictatul de la Viena. Sursa: EVZ
Spre deosebire de UDMR care are o viziunea mult mai largă asupra reorganizării administrativ-teritoriale ce trimite la dictatul de tristă amintire, radicalii maghiari din partidul Civic Maghiar susţin o regionalizare asimetrică, considerată "foarte potrivită" pentru reorganizarea comunităţilor administrativ-teritoriale.
Radicalii, obiectiv limitat la Ţinutul Secuiesc. Resuscitare a "Partium Regni Hungariæ"?
Radicalii maghiari au propus miercuri constituirea a 12 judeţe sau regiuni: Banat, Bucureşti, Dobrogea, Maramureş, Oltenia, Partium, adică regiunea Crişurilor, Moldova de Sud, Moldova de nord sau Bucovina, Muntenia, Transilvania de Nord, Transilvania de Sud şi Ţinutul Secuiesc.
Dacă Maramureşul s-ar suprapune peste mai vechiul voievodat al lui Dragoş-Vodă, Partium denumirea comună tradiţională folosită în Ungaria pentru a desemna regiunea istorică format aproximativ din judeţele Arad, Bihor, Maramureş, Satu-Mare şi Sălaj, trimite cu gândul la vechiul Regat al Ungariei Mari. Numele provine din latinescul "Partium Regni Hungariæ", ea desemnând o porţiune din regatul Ungariei, conduse de Principatul Transilvaniei, dar care nu aparţineau
