Ce te faci când pleci din satul tău şi te trezeşti într-un Bucureşti unde parcă şi soarele răsare pe jumătate, iar poluarea se citeşte pe fata fiecărui locuitor? Te ştergi pe frunte şi mergi mai departe, o spun, fără urmă de îndoială, ţaranii care duc o viaţă simplă in localitaţile de pe lângă Capitală, cei care vor sa devină bucureşteni cu acte în regulă. Aceştia ar putea intra în "marea familie metropolitană", aşa cum se discută la ora actuală.

Să ne închipuim pentru câteva momente că Bucureştiul, un oraş al contrastelor, va deveni metropola stralucitoare pe care o visează parlamentarii, cu deschidere la Dunăre şi o populaţie de cel putin trei ori mai mare decât acum datorită comasării celor sase judeţe din jurul Capitalei, despre care se vorbeşte.

Asta au facut şi ţăranii din satul Fierbinţi Târg care vor să devină bucuresteni şi adera deja la interesele de tip urban. Majoritatea dintre ei, agricultori, care nu au călcat prin Bucureşti decât ocazional, la nunţile copiilor, privesc oarecum deformat ceea ce autorităţile din Capitală le pregătesc, şi au impresia că viaţa lor se va schimba la 180 de grade imediat ce vor căpăta buletin de Bucureşti.

“Vreau să ne înfrăţim, pentru că de-acolo vine civilizaţia! Dacă vom fi consideraţi parte dintr-un oraş atât de mare înseamnă că vom avea locuri de muncă mai multe şi mai bine plătite şi acces la spitale mai bune”, consideră, foarte optimist, Iulian Dumitrache, un vânzător de legume de 35 de ani. Oamenii nu sunt disperaţi, nici morţi de foame, deşi cele mei reprezentative obiective comerciale le reprezintă un coafor, frizerie şi florărie, toate la acelaşi sediu, un bordei din mijlocul aşezării.

Vor să fie bucureşteni pentru palmares

Evident, dorinţa lor este doar un vis. Deputatul Vasile Gherasim, cel care a lucrat la proiectul de dezvoltare a zonei metropolitane susţine foarte clar