Disputa politică legată de propunerea împărţirii administrative a României poate fi şi subiect de băşcălie. Niels Schnecker, singurul poli-român care are "preşedintele său", îşi trâmbiţa nedumerirea în gura mare. Suntem europeni, suntem egali, care mai este problema? Şi pentru unii, şi pentru alţii?

Şi totuşi, dacă citim un pasaj din Constituţia Ungariei, cea care a fost adoptată de Parlamentul ungar la 18 aprilie, anul acesta, cu siguranţă că întrebările îşi vor face loc chiar şi prin tărtăcuţele care, în momentul de faţă, se rezumă la hăhăituri pitoreşti. Ce scrie în respectiva Constituţie?"

"Având în vedere că există o singură naţiune ungară care trebuie să fie unită, Ungaria este responsabilă pentru soarta maghiarilor de dincolo de frontierele sale, va încuraja supravieţuirea şi dezvoltarea comunităţilor acestora; va sprijini eforturile lor de păstrare a identităţii ungare, de afirmare a drepturilor lor individuale şi colective, de stabilire a comunităţilor cu instituţii proprii şi prosperitatea în locurile lor natale şi va promova cooperarea între aceştia, precum şi cu Ungaria."

Aşadar, există sau ar putea să existe o legătură între demersurile Ţinutului Secuiesc (deschiderea de birou la Bruxelles), ale UDMR (vrem judeţ care să acopere suprafaţa fostului Ţinut Secuiesc) şi cele stipulate de Parlamentul Ungariei în noua Constituţie adoptată ("va sprijini eforturile lor de păstrare a identităţii ungare, de afirmare a drepturilor lor individuale şi colective, de stabilire a comunităţilor cu instituţii proprii şi prosperitatea în locurile lor natale"). Nu se poate să nu observăm că noua Constituţie maghiară face referire explicită la drepturile colective ale minorităţii maghiare din afara graniţelor Ungariei. Prin pretenţiile lor mai noi, şi UDMR, şi reprezentanţii Ţinutului Secuiesc, inclusiv Laszlo Tokes, fac trimitere la aceleaşi drepturi cole