Timp de aproape o jumatate de secol, pe vremea Razboiului Rece, lumea s-a concentrat pe spionajul dintre Statele Unite si Uniunea Sovietica. Duelul dintre CIA si KGB, portretizat in nenumarate carti si filme, a incins imaginatia publicului. Putina atentie a fost acordata, insa, operatiunilor de spionaj puse la cale de China - o superputere emergenta - si, in acelasi timp eforturilor de contraspionaj ale Statelor Unite (nu intotdeauna de succes) pentru a contracara incercarile Beijingului de a capata acces la secretele Americii, sustine David Wise - autorul a numeroase carti despre securitate nationala si spionaj - pentru CNN.
In interiorul FBI, spionii sovietici au fost considerati ca fiind tinte principale. In aceste conditii, contraspionajul chinez a fost trecut cu vederea. China a spionat Statele Unite timp de decenii intregi, cu unele rezultate spectaculoase, dar putin cunoscute.
In timpul celui de-al doilea Razboi Mondial, spionii sovietici s-au infiltrat in "Proiectul Manhattan" si au furat secrete atomice. In deceniile de dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, spionajul chinez a avut drept scop principal furtul de date referitoare la armele nucleare. Prin achizitionarea acestor secrete, China urmarea sa isi dezvolte propriile arme nucleare, fara sa mai piarda timp pentru cercetare si teste.
Intrucat eforturile sale de modernizare au fost infranate de haosul Revolutiei Culturale, China ravnea la astfel de "scurtaturi". Asadar, laboratoarele americane de la Los Alamos si Lawrence Livermore, in care se realizau arme nucleare, au devenit principala tinta a chinezilor.
FBI-ul a suspectat ca Gwo-Bao Min, un inginer de la laborator Livermore, a furnizat Chinei secretele bombei cu neutroni. Cazului i-a fost dat numele de cod "Tiger Trap". Desi FBI-ul a adunat dovezi considerabile, Departamentul de Justitie a refuzat sa
