Dacă oraşul Gura Humorului nu ar ocupa atât de des spaţiul media – al TVR mai cu seamă unde, pe bani publici, Marina Almăşan Socaciu perie sistematic cioarecii lui Gheorghe Flutur, preşedintele CJ Suceava – proiectele ce vor fi prezentate, deşi luminoase şi utile, nu ar trebui aduse neapărat la cunoştinţa cititorilor Jurnalului Naţional, cu nădejdea că, astfel, poate-poate se vor realiza.
Cum însă oraşul Gura Humorului este prezentat mereu drept un loc al minunilor turistice, iar judeţul Suceava şi Bucovina, în general, drept spaţii ale nemaipomenitelor fapte de vrednicie păşunist-portocalie, proiectele cu pricina trebuie cunoscute, ele salvându-se de aerul plăvan al mândriei rupte-n cur, atât de caracteristice planurilor turistice şi ştirilor de aici. Dar despre ce este vorba?
În urmă cu vreo patru ani, subsemnatul am depus în scris la Primăria din Gura Humorului propunerea unor proiecte turistic-edilitare menite sezonului estival, actualmente total plafonat în clişeul "mânăstirilor din nordul Moldovei" şi al ofertelor de "produse culinare tradiţionale". Fiindcă, totuşi, trebuie spus o dată pentru totdeauna: mulţimea pensiunilor cu nume de gospodină – Lucreţia, Maria, Livia – înăuntrul cărora le găseşti numai pe Lucreţia, pe Maria şi pe Livia – nu are darul să stârnească într-un turist ceva mai pretenţios niciun interes. Deopotrivă trebuie recunoscut şi faptul că, pentru turistul român majoritar, o mâncare grasă, grea şi gustoasă, care îl scurtcircuitează instantaneu prostprandial, răsturnându-l în dormitoare sau direct pe iarbă, este prea destul şi tot ce îşi poate dori.
Pentru turistul rafinat însă, fie el român, fie străin, sosit vara în Bucovina, amenajarea a trei întinse luciuri de apă destinate navigaţiei de agrement, precum şi a râului Humor, cu cascade podite, pentru pescuitul păstrăvului la muscă, ar fi însemnat cu a
