Breasla notarilor, care are „porțile ferecate“ pentru nou-intrați, trebuie să intre în Uniunea Europeană. O decizie a Curții de Justiţie a UE ridică bariera cetățeniei pentru notarii comunitari.

Cei 2.270 notari publici, câți există în prezent în România, ar putea intra în competiție cu cei din celelalte state ale UE. Mai precis, notarii din țările comunitare își vor putea deschide cabinete în țara noastră. Curtea de Justiţie a UE (CJUE) a stabilit recent că statele membre care permit accesul la profesia de notar doar cetăţenilor proprii se fac vinovate de instituirea unei restricţii a libertăţii de stabilire, consacrate prin Tratatul privind funcţionarea UE.

Ce părere are Uniunea Națională a Notarilor Publici din România (UNNPR) și cum va influența piața locală decizia CJUE? „Notarii din România sunt onorați că vor avea alături de ei juriști de elită din alte state membre ale UE“, susține notarul Miruna Popescu, purtătorul de cuvânt al UNNPR. Aceasta aduce și unele completări: „Cel care va dori să acceadă la profesia de notar public în România va trebui să facă dovada că stăpânește limba română și legislația română, pentru a putea desfășura activitatea de notar“.

Cetățenia română, condiție obligatorie

Decizia Curții vine ca urmare a unor cereri de chemare în judecată formulate de Comisia Europeană împotriva Belgiei, Franţei, Luxemburgului, Austriei, Germaniei, Greciei şi Portugaliei. Însă și România impune restricții similare.

Conform informațiilor postate pe site-ul UNNPR, pentru a intra în această breaslă trebuie să ai cetățenia română și domiciliul în România, să cunoști limba română, să ai licența în Drept și o bună reputație. Urmează fie doi ani de stagiatură și un examen organizat de UNNPR, fie un concurs pentru cei care au cinci ani vechime într-o profesie juridică. Uniunea stabilește numărul de posturi de notari publici car