Aceiaşi actori, aproape acelaşi scenariu, alt film. Piţurcă s-a declarat mai deschis, Naşu' mai înţelept. Despre proiecte, curaj, laşitate şi calificări pe bandă rulantă.

Afară. Şantier. Oameni şi macarale, fier-betoane. Utilaje grele care lucrează pentru finalizarea Stadionului Naţional. Drum cu hîrtoape. Casa Fotbalului înconjurată de un brîu de praf transformat în băltoace de ploile care nu se mai termină. Nu aceasta este însă mocirla din fotbalul românesc. Aceea nu murdăreşte pantofii.

Nesomnul lui Piţi

Înăuntru. Alt şantier. Echipa naţională. Şeful istoric al antreprizei, Mircea Sandu. Meşterul angajat să repare edificiul - ori să construiască altul, nu se ştie foarte clar deocamdată -, Piţurcă. Cele 12 camere ale televiziunilor prezente arată şi ele ca nişte macarale. Utilaje hi-tech care transportă imaginea spre public. Imaginea e clară. O echipă dezmembrată, abandonată. Şi doi bărbaţi siguri pe ei şi eleganţi, care s-au înţeles în mai puţin de trei zile să o schimbe. Trei nopţi de nesomn pentru Piţurcă, o hotărîre previzibilă.

Complimentele angajatorului

Naşu' începe abrupt. "Piţurcă e un antrenor rău!". Cîteva secunde se aşterne o tăcere mai rece decît aerul condiţionat . "Un antrenor rău în sensul bun", vine completarea preşedintelui. Ne vine şi nouă inima la loc. "Piţurcă are vocaţie de selecţioner", mai zice Mircea Sandu, care prezice calificări în cascadă după 2016. Complimentele curg la adresa bărbatului de 35 de ani, ba de 55 de ani, ba de 35 de ani, nu contează, arată de 35, apare şi cenuşa în cap pentru demiterile din trecut. Piţurcă zîmbeşte afabil. Aşa cum nu o făcea în trecut, aşa cum ne-a obişnuit de la revenire, în scurtele experienţe la Steaua şi la Craiova.

Selecţionerul reîncărcat

Vorbeşte selecţionerul. Noul, fostul, actualul şi viitorul selecţioner. Arată aproape la fel ca după golul înscris lui Andr