În luna aprilie din acest an, “stranierii” au trimis în România 286 milioane euro, nivel similar cu cel din luna precedentă, dar cu 10% mai mic decât cel din urmă cu un an, arată datele BNR. Pe moment, pare că remiterile lucrătorilor români de afară s-au stabilizat la minimul ultimilor şapte ani. Rămâne de văzut dacă pe parcursul anului sumele vor reintra pe o tendinţă ascendentă sau se vor diminua.

Degradarea situaţiei de pe piaţa muncii din mai multe ţări din Uniunea Europeană, ca efect al crizei economice, a afectat considerabil şi nivelul sumelor trimise acasă de conaţionalii care muncesc în străinătate. În plus, contactul cu civilizaţia din ţările gazdă i-a determinat pe tot mai mulţi “stranieri” să îşi schimbe planurile referitoare la o întoarcere în România, dezamagiţi de tratamentul şi de serviciile pe care le găseau la fiecare venire în ţară. Pe acest fond, remiterile celor care lucrează afară au scăzut considerabil în ultima vreme, atingând minimul ultimilor şapte ani.

În urmă cu un an, românii trimiteau acasă circa 320 milioane euro, atât în aprilie, cât şi în februarie. Cel mai mic nivel al remiterilor a fost atins în prima lună din acest an, de 227 milioane euro, mai mic chiar decât în ianuarie 2005, când a fost de 231 milioane euro.

Cumulat pe primele patru luni din 2011, românii care muncesc în străinătate au trimis în ţară 1,064 miliarde euro, cu 10% mai puţin decât în perioada similară din 2010 (1,162 miliarde euro) şi chiar sub nivelul din 2005 (1,135 miliarde euro).

În anii de boom de dinaintea crizei, banii “stranierilor” au finanţat o bună parte din deficitul de cont curent al României. În prezent, chiar dacă au scăzut considerabil, remiterile acestora încă depăşesc nivelul investiţiilor străine directe – care au fost de 444 milioane euro în primele patru luni –, precum şi pe cel al fondurilor eu