Fostul antrenor al Unirii cunoaşte fotbalul românesc, ştie ce poate Gigi Becali. Noi nu ştim încă ce poate cu adevărat Levy

Presa israeliană, ca şi presa română, are o părere despre orice. Iar legăturile dintre popoarele noastre nu se opresc aici. Oricît vi s-ar părea de curios, cred că între Bulă al nostru şi Iţic al lor există multe asemănări. Numai că Ronny Levy nu este nici personaj de banc, nici de benzi desenate, deci cu atît mai mult presa israeliană poate exprima o părere. Ronny Levy, fotbalist redutabil al ţării sale în trecut, iar acum antrenor cu o carte de vizită solidă. Presa israeliană ştie că Ronny Levy a mai antrenat în România, dar se miră de alegerea de ultimă oră a acestuia, Steaua.

Colegii noştri de la Tel Aviv sau Haifa acuză modul hoţesc în care ar fi părăsit-o Ronny Levy pe Beitar, lucru care, cel puţin din punctul de vedere al relaţiilor umane, ar putea fi adevărat. Dar cît mai valorează relaţiile umane şi sentimentele în faţa banilor, mai ales în fotbal? Este o întrebare retorică la care ar putea răspunde mai competent presa israeliană decît presa română. Aceiaşi colegi ai noştri din Israel se mai arată intrigaţi că Levy a ales Steaua al cărei patron este Gigi Becali. Personaj notoriu pe plan internaţional mai puţin pentru absenţele din Parlamentul European şi mai mult pentru părerile lui catalogate drept antisemite. Xenofobe în general. Mergînd pe firul apei, de aici nu mai este decît un pas pînă la a-i reproşa lui Ronny Levy că s-a angajat la o echipă al cărei patron consideră homosexualitatea o boală. Bănuiesc totuşi că presa israeliană, mai dezinhibată decît colega ei română, nu crede că respectiva înclinaţie sexuală ar fi o virtute.

Observaţi, aşadar, dragi colegi din Israel, că din cauza unor discuţii despre sexul îngerilor riscăm să pierdem personajul printre degete. Şi motivul principal pentru care el a acceptat of