Băncile elene au acordat credite totale de circa 13 miliarde de euro, atât prin sucursalele locale, cât şi prin băncile-mamă, în timp ce depozitele atrase se ridică la doar 6 miliarde de euro.
Astfel, se poate spune că grecii au fost contribuitor net la finanţarea economiei româneşti, în care piaţa imobiliară a atras unele dintre cele mai mari investiţii pe parcursul ultimului deceniu. Printre proiectele care au fost făcute şi cu ajutorul creditelor furnizate de băncile greceşti se numără mallurile Băneasa Shopping City şi Liberty Center din Bucureşti, clădiri de birouri precum Euro Tower (în care Banca Românească a anunţat recent că îşi va muta sediul) sau Cubic Center, precum şi o serie dintre cele mai mari ansambluri de locuinţe, ca Asmita Gardens, Doamna Ghica Plaza sau Stejarii, scrie zf.ro.
Doar în 19 dintre cele mai mari proiecte imobiliare în care au fost implicate băncile greceşti valoarea cumulată a finanţărilor bancare s-a ridicat la aproape un miliard de euro, potrivit unui calcul al ZF."Băncile greceşti finanţează în mod tradiţional piaţa imobiliară, fiind un business uşor de înţeles. Pe plan local au abordat masiv două segmente: clienţii greci şi dezvoltatorii imobiliari, unde au fost foarte competitivi ca preţ şi nu au permis altor bănci să crească", comentează Andrei Diaconescu, managing partner în cadrul casei de investiţii Capital Partners.
Rezultatele financiare ale proiectelor imobiliare finanţate de băncile elene sunt diferite: sunt proiecte de locuinţe în care există sute de apartamente nevândute, clădiri de birouri cu etaje goale sau centre comerciale cu zeci de spaţii neocupate, dar şi proiecte închiriate aproape integral şi care obţin randamente ridicate, precum turnurile City Gate din Piaţa Presei sau proiectul Băneasa dezvoltat de Gabriel Popoviciu.
În materie de imobiliare pe plan local grecii nu au finanţat doa
