Reîmpărțirea teritorială din ’50, care a deființat județul Muscel, fost începutul declinului unui oraș istoric. Muscelenii au sperat o viață întreagă ca municipiul Câmpulung să redevină ce-a fost odată iar acum nu le-a rămas decât să se roage ca anunțata reorganizare teritorială a României să nu le transfome orașul într-un biet cartier.

Nicolae Teleleu, muscelean get-beget, are 84 de ani și se poate mândri că s-a născut într-un oraș măreț, încărcat de istorie, un oraș cultural care, odată, strălucea. Era pe vremea când țara era orânduită după altă împărțire, iar Câmpulungul era ”capitala” judeţului Muscel. Ţine ca la ochii din cap la certificatul său de naștere ce poartă antetul vechiului județ și câteva timbre fiscale cu chipul Regelui Ferdinand. A prins timpurile când Muscelul, care cuprindea partea estică din actualul județ Argeș și comunele Malu cu Flori, Văleni și Pucheni (în prezent, pe teritoriul județului Dâmbovița), era împărțit în plăși.

“Când eram copil, Muscelul, ca județ, avea în jur de 150.000 de locuitori. Până în ‘50, când a venit reforma administrativă, Câmpulungul era un oraș prosper. Apoi, Muscelul a devenit raion, pentru ca după 1968, când s-a făcut următoarea împărțire administrativă iar Aergeșul a luat locul fostului județ, Câmpulungul a-nceput s-o ia în jos. Toate fondurile au fost direcționate către Pitești, noua reședință de județ, iar Câmpulungul a primit doar cu picătura câte ceva”, poveştește bătrânul, fost profesor de educație fizică cu dublă cetățenie, româno-australiană. În ultimii ani a locuit, împreună cu cei doi copii ai săi, în Sidney, dar s-a întors în Câmpulung din dor de locurile în care se simte acasă, din dor de orașul tinereții sale.

Deși a fost martorul unei reorganizări care a șters din importanța Câmpulungului, Nicolae Teleleu este printre puținii bătrâni din oraș care cred că anunțata reîmpărțire te