Autorităţile române nu găsesc nici o legătură între radiaţiile de la Kozlodui şi cazurile de cancer care provoacă 10% din numărul anual de decese în zona de sud a judeţului Dolj. Monitorizarea radiaţiilor arată că doljenii primesc anual valori ale radiaţiilor nucleare apropiate de DOZA MAXIMĂ. Monitorizările cuprind perioada 2006-2010, când centrala a funcţionat cu doar două din cele şase reactoare nucleare. Bulgarii vor să mai pună în funcţiune două-cinci reactoare şi să construiască un megadepozit de deşeuri nucleare la 4 km de România.

Autorităţile române nu au realizat nici un studiu privind legătura dintre incidenţa cazurilor de cancer înregistrate în sudul Doljului şi efectele radiaţiilor emise de centrala nucleară de la Kozlodui (Bulgaria).

Pe o rază de 30 km în jurul centralei, aparate specializate măsoară radioactivitatea nucleară. Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului (ARPM) Craiova susţine că monitorizările pe ultimii ani se încadrează în limitele admise.

Monitorizările radiaţiilor - interpretabile

Potrivit ARPM Craiova, doza de radiaţii înregistrată la staţiile din Craiova şi Bechet s-a încadrat între 0,70 mSv/an în 2006 şi 0,85 mSv/an în 2010. Potrivit standardelor în vigoare, media dozei anuale primite ca urmare a radioactivităţii naturale este de circa 2,4 mSV/an. Peste această valoare, „doza maximă de iradiere suplimentară, cauzată de accidente sau incidente nucleare pe care o poate primi o persoană într-un an este de 1 mSv/an“, spune ARPM. Aşadar, radiaţiile primite de doljeni în perioada 2006-2010 s-au aflat aproape de DOZA MAXIMĂ admisă în caz de accident nuclear. Nimeni nu spune ce se întâmplă, spre exemplu, dacă o persoană primeşte radiaţii permanente apropiate de DOZA MAXIMĂ timp de 37 de ani, adică din 1974, de când funcţionează centrala de la Kozlodui. Foarte important este că valorile de mai sus su