Un grup de biologi, avându-l în frunte pe Mihai Andrei, preşedinte al Asociaţiei de Botanică din România, adresează o scrisoare ministrului Mediului cerând o intervenţie rapidă şi eficientă pentru protejarea biodiversităţii din Pădurea Letea de acţiunile distrugătoare ale cailor semisălbatici.

Grupul de biologi spune, în scrisoarea trimisă ministrului Laszlo Borbely, că Pădurea Letea a fost declarată monument al naturii nu pentru prezenţa cailor domestici, ci pentru valoarea floristică şi ecologică a habitatelor sale. "Nicăieri în lume nu mai există o pădure de stejar în amestec cu alte specii lemnoase aşezate pe un substrat nisipos fluvio-maritim.

Nicăieri în lume nu sunt adunate, ca la Letea, atâtea specii ierbacee rare sau endemice, unele neidentificate, care trebuie protejate de acţiunile distrugătoare ale cailor sălbăticiţi scăpaţi de localnici de sub control. Este regretabil că un grup de indivizi neavizaţi a mistificat realitatea, pe care apoi a regizat-o, prezentând-o presei şi publicului larg ca fiind o modalitate de realizare a unui proiect european bazat pe existenţa unei specii ancestrale de cai, care de fapt nu există în România", precizează biologii în epistolă.

Trimitere la Dimitrie Cantemir

Grigore Baboianu, guvernatorul ARBDD, a declarat că a identificat fonduri de investiţii pentru refacerea gardului de împrejmuire a Pădurii Letea pentru a bloca accesul cailor în zona protejată. „Încercarea unor fundaţii de a demonstra că în Pădurea Letea ar fi o specie de cai sălbatici nu are nici un suport ştiinţific. Cei care susţin această ipoteză invocă scrierile lui Dimitrie Cantemir privind prezenţa calului sălbatic rusesc la gurile Dunării.

Argumentul celor de la Vier Pfoten că de la Cantemir şi până acum calul a trăit necontenit în Pădurea Letea este fără fundament ştiinţific, fiind folosit doar pentru a