85 de morminte vechi de mai bine de 1.000 de ani au fost descoperite la Simeria Veche, într-un sit în care mai sunt prezente urme de locuire din epoci şi mai vechi. Sursa: Remus SuciuSursa: Remus Suciu
1 /.
Situl de la Simeria Veche, al doilea şantier arheologic ca mărime şi importanţă după ce de la Turdaş (unde săpăturile din ultimele două săptămâni au dovedit că exista un adevărat oraş preistoric), le arată specialiştilor încă o dată că Valea Mureşului a fost un adevărat culoar pe axa est – vest, străbătut fără oprire de mai multe popoare, din epoci diferite.
Obiectele de epocă a bronzului, zidurile romane şi necropola de Ev Mediu timpuriu scoase de sub primele straturi de pământ la Simeria Veche le dau mult de lucru arheologilor şi îi vor pune serios la treabă pe istorici.
Se adeveresc teorii mai noi
"Se confirmă încă o dată teoria conform căreia, slavii, de exemplu, nu au urcat în Transilvania doar spre partea de nord, sau nord-vest, ci au "coborât" şi pe Valea Mureşului, spre vest", spune cercetătorul Costin Ţuţuianu, de la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, responsabilul şantierului arheologic de la Simeria Veche.
Aici au fost descoperite până acum scheletele a 85 de oameni, din care 50 au fost deja "curăţate" şi relevate cât se poate de bine, iar în 10 dintre cazuri este vorba despre copii. Unul dintre morminte conţine scheletul unei mame alături de cel al nou născutului ei, ambii decedaţi la naştere, cel mai probabil.
"Spre deosebire de Orăştie, unde, cu câţiva ani în urmă s-au descoperit schelete din aceeaşi perioadă, aici nu am găsit şi arme lângă ele, doar podoabe, un fel de inele din argint sau bronz, cu care îşi prindeau şuviţele de păr. Acest lucru, coroborat alte detalii, de exemplu faptul că în toate cazurile dinţii sunt mai tociţi, lucru ce arată că mâncau destul de multe cereale, ne fa
