Masă de centru de la Peterhof
Esenţe preţioase, bronzuri aurite, sculptate şi impunătoare, aplicaţii de pietre dure, toate elaborate de autori de prestigiu: este cartea de identitate a creaţiilor realizate între 1780 şi 1840, perioada cea mai somptuoasă a ebeniştilor ţarului. Se spune că, la Sankt Petersburg, totul strălucea de aur.
Antoine Chenevière, anticarul francez, dar cu o galerie la Londra, publica, în 1988, volumul "Russsian Furniture – The Golden Age, 1780-1840" (Editor George Weidenfeld&Nicholson Ltd), convins că astfel va deschide gustul Europei către filonul artei Imperiului Rus. Odată cu căderea Uniunii Sovietice, negustorii de artă s-au aplecat către lumea mobilierului rus, începând să-i acorde o importanţă deosebită. "Datorită interesului manifestat de baronul Hans Heinrich Thyssen-Bornemisza, posesorul uneia dintre cele mai interesante colecţii private din lume, care a avut iniţiativa de a deschide arhivele muzeale, având raporturi excelente cu instituţiile sovietice, la începutul anilor '80, acesta a schimbat o mare parte a colecţiilor sale, printre care tablouri ale impresioniştilor, astăzi expuse la Ermitaj, cu tablouri ruseşti provenite diin depozite muzeale. La Moscova era primit ca un şef de stat, vorbea direct cu Brejnev. Astăzi, pentru a obţine o imagine sau o fotocopie a unui document trebuie să aştepţi luni întregi. Atunci, pentru el era nevoie doar de câteva minute pentru a da un telefon, şi materialul solicitat venea imediat", mărturiseşte Chenevière în volumul său. Rezultatul acelei fericite conjuncturi astrale au fost trei ediţii ale acestui volum, vândute în peste 23.000 de exemplare.
Un gheridon aurit provenind de la Palatul de Iarnă, adjudecat pentru un milion de euro
La jumătatea secolului al XVIII-lea, Imperiul Rus era un teritoriu depăşit, cu un puternic deficit faţă de alte state europene. Graţie înclină
