Afecțiunea pentru copii a fost cea care a determinat-o să devină dascăl. Este cea mai veche învățătoare a școlii generale nr. 14, din Turnu Severin.

La 1 septembrie va aniversa 29 de ani de când lucrează ca învățătoare. Nu ar da profesia de dascăl pe nimic.

,, Este greu, nu neg acest lucru, dar satisfacția este pe măsură. Când știu că prin mâna mea au trecut generații la rând, sentimentul nu poate fi decât unul de satisfacție și mândrie.”

Întorcând pagina în urmă cu aproape trei decenii, în glasul învățătoarei se simte emoția din primii ani de carieră.

,, Dintotdeauna mi-au plăcut copiii. Poate și pentru că mama mea a fost tot învățătoare. Chiar ea m-a îndrumat să mă înscriu la Liceul Pedagogic. Primii doi ani au fost destul de grei pentru că, fiind la început, aveam clase slabe”, mărturisește Gabriela.

Șapte generații îi sunt acum recunoscătoare că le-a învățat scrisul și cititul. În urmă cu câteva zile a organizat serbarea pentru cei 29 de elevi care au încheiat cu brio primul an de școală.

Fiind atașată de cei mici, a crezut că va fi ușor, dar pe parcurs a conștientizat că trebuie să relaționezi și cu familiile elevilor. Acestea erau la începutul carierei destul de nepăsătoare în ceea ce privește educația și instrucția propriilor copii.

,, Și astăzi mai sunt cazuri când părinții consideră că școala este cea care trebuie să formeze personalitatea copilului. Este adevărat, însă nu înseamnă că atmosfera din familie nu are nicio importanță. Nu degeaba se vorbește despre cei șapte ani de acasă.”

Lipsită de modestie spune că, pentru ea, Școala nr. 14 a fost a doua casă, de multe ori fiind absorbită de activitățile desfășurate aici. Și-a pus amprenta în multe lucruri care se găsesc acum în această unitate de învățământ.

,, Deviza O școală pentru fiecare îmi aparține, de asemenea sigla școlii. Mă bucu