Ziarul „Adevărul“ vă prezintă o hartă completă a celei mai mari lucrări de infrastructură urbană din România în ultimii 20 de ani: Pasajul Basarab. Construcţia are cinci căi de urcare şi şapte de coborâre. Cel mai lat pod hobanat dintr-un oraş european şi cel mai lung pasaj urban din ţară sunt recordurile megaconstrucţiei inaugurate, ieri, în Capitală.
Pasajul Basarab a fost deschis ieri-dimineaţă şi pentru şoferi, după ce, cu o zi în urmă, pietonii s-au putut bucura de o promenadă pe construcţia despre care credeau că n-o să se mai termine. Lucrările au fost controversate, s-au întins pe durata a cinci ani şi au înghiţit 255 de milioane de euro, adică de aproximativ trei ori decât preconizau planurile iniţiale din 2006.
„Perla" infrastructurii lui Oprescu a fost verificată în ultima perioadă pe diferite porţiuni şi concluzia a fost aceea că el suportă 1.828 de tone, reprezentând greutatea a 12 tramvaie şi a 32 de camioane. Pasajul are şase benzi, în timp ce arterele care acced la acestea au câte două benzi. Totodată, şoferii au opţiunea de a traversa podul pe cele cinci intrări şi şapte ieşiri. Ieri-dimineaţă, când nici bine nu se crăpase de ziuă, zeci de şoferi au aşteptat să primească „verde" pentru ceea ce avea să fie prima cursă pe Pasajul Basarab.
Îngenuncheat de trafic la inaugurare
Spre amiază, curioşii care s-au înghesuit să dea o tură pe noul pasaj chiar în prima zi au sugrumat traficul pe ieşirea dinspre Şoseaua Nicolae Titulescu. Intersecţia îngustă şi semafoarele dese au condus la formarea unei cozi de câteva sute de metri. Traficul pe pasaj este supravegheat de 23 de camere fixe şi două mobile, iar cel de sub pasaj este urmărit de 4 camere fixe şi 4 mobile.
Primarul Sorin Oprescu a ţinut să precizeze că avizul pe care Inspectoratul de Stat în Construcţii trebuia să-l emită cu privire la calitatea construcţiei