Ţară de legendă şi de comedie. Inaugurarea Podului Basarab, devenit foarte repede cel mai tare din Europa şi chiar cel mai lat din lume, a adus cu ea obişnuitul balamuc românesc. Doctorul trei interjecţii şi două propoziţii, adică primarul Oprescu, a făcut din inaugurarea Pasajului Titulescu-Gara Basarab un soi de turnir electoral. Sau de jocuri ale bucuriei, exact ca la urcarea pe tron a unui voievod sau împărat. Sobor de preoţi, slujbe, concursuri, defilări şi transmisii în direct de parcă de pe respectivul pod s-ar fi lansat prima navetă cu 10 câini spre planeta Marte.

În acelaşi timp, primarul cu un dicţionar al limbii române întins pe numai trei pagini a făcut ocolul televiziunilor, arătându-se din ce în ce mai gol, mai lipsit de argumente şi din ce în ce mai interjecţional. Hă, că, bă, dă, fă, hî, hă, ha podul! De partea cealaltă, Coana Joiţica şi al ei partid de fuste au sărit să scoaţă în evidenţă şi meritul cocoşului. Adică să ne reamintească rolul istoric al lui Traian Băsescu în naşterea acestei opere urbanistice. Cu alte cuvinte, fostul primar al Capitalei a fost nu doar un marinar desăvârşit, ci şi un specialist în ridicarea de punţi şi poduri peste ape şi căi ferate.

Tămbălăul inaugurării unui pod oarecum neterminat a dat măsura politicii româneşti. Multă gargară pe seama gargarei şi mai puţine discuţii despre lucruri de dus la bun sfârşit. Şi primarul, şi trupeţii lui Băsescu, chiar şi cârtitorii Opoziţiei, inclusiv televiziunile de ştiri au încercat să facă un soi de buricul pământului dintr-o construcţie care repară doar o mustăcioară din dezvoltarea haotică a Bucureştiului. Să nu uităm că urâţenia oraşului de acum a fost condusă şi desăvârşită de cei care trompeţeau în ziua de sâmbătă, chiar şi de cei care se plimbau fericiţi pe ultradisputatul pod al "ciumei" Băsescu-Videanu-Oprescu. Căci în afara acestui pod, epoca acestor trei prim