Ne-am adunat în faţa sediului APDRP de pe strada Ştirbei Vodă din Bucureşti. O excursie de presă ca multe altele, cu minibus de douăzeci şi ceva de locuri, reporteri, cameramani cu bagaje voluminoase şi sticle de apă cumpărate pe fugă. Ne aştepta un drum scurt pe Autostrada Soarelui, apoi unul lung pe şoselele naţionale şi judeţene cu o singură bandă pe sens, care ajung la Tulcea şi în împrejurimi.

APDRP înseamnă Agenţia de Plăţi Pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit. Rolul ei este să deruleze fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea rurală şi să se asigure că ce finanţează se întâmplă în ritmul stabilit. Rolul jurnaliştilor este să vedem dacă APDRP chiar face ce afirmă că face, şi apoi să spunem oamenilor despre asta.

După câteva ore de mers pe o şosea cu zone agricole fertile, în care am numărat şi câteva turbine eoliene, ne oprim în satul Greci din judeţul Tulcea. Aici facem cunoştinţă cu propietarii unui laborator de prăjituri, torturi şi fursecuri, produse integral din ingrediente naturale şi fructe din livezile proprii. Unim câteva mese într-un şir lung, ca la nuntă, şi, în timp ce înfulecăm prăjituri şi bem pahare de apă, ascultăm cu reportofoanele pe masă povestea afacerii lor.

Au achiziţionat terenul în Greci, pe care au construit o hală şi au amenajat o livadă. Apoi au stat pe gânduri. Oscilau în producţia în domeniul panificaţiei şi patiseriei, şi cea a plantelor medicinale. Au ales prima variantă. La început au produs prăjiturile manual, cu trei angajaţi şi le-au distribuit în reţeaua de magazine proprii, construită cu migală din 1992, când se ocupau cu comerţul. Din 2004 au trecut la producţie automată. S-au specializat în logistică, marketing, au înfiinţat trei firme şi s-au extins cât le-a fost plapuma. În 2007, cu a treia firmă, s-au axat pe cofetărie, gelaterie şi prelucrarea fructelor. Doi ani mai târziu s-au hotărât să apeleze la