Proiectul de infrastructură urbană cu cea mai importantă miză politică din ultimul deceniu, pasajul Basarab, a devenit ieri funcţional. Trei mandate de primari, cinci ani de execuţie şi suplimentări cu circa 120% ale contractului iniţial sunt principalele elemente care definesc pasajul, aşteptat de sute de mii de bucureşteni.
Bucureştenii din sudul şi vestul oraşului care traversează zilnic oraşul spre Piaţa Victoriei şi nordul Capitalei au de ieri posibilitatea de a-şi scurta cu 20-30 de minute drumul cu maşina, după ce pasajul Basarab a fost inaugurat la finalul săptămânii trecute. Până acum se formau cozi de zeci de maşini în fiecare dimineaţă pe podul Grant şi înainte de intersecţia de la Răzoare, iar seara pe sensul de întoarcere către casă, aceasta fiind singura cale de acces, în afară de Gara de Nord, prin care putea fi făcută conexiunea dintre Drumul Taberei, spre exemplu, şi Piaţa Victoriei. De duminică însă, circulaţia pe pasajul Basarab, care a costat Primăria Municipiului Bucureşti circa 240 de milioane de euro, este deschisă, cu 29 de luni mai târziu decât era programat iniţial.
Anunţat pe vremea în care primar al Capitalei era Traian Băsescu, demarat în mandatul lui Adriean Videanu şi finalizat în mandatul lui Sorin Oprescu, pasajul Basarab este cel mai scump proiect de infrastructură urbană din Capitală şi, în acelaşi timp, unul dintre cele mai complexe lucrări supraterane. Oprescu a insistat să amplaseze pe unul dintre stâlpii de susţinere ai pasajului o plăcuţă pe care scrie "Început de Băsescu şi finalizat de Oprescu".
Specialiştii din domeniul construcţiilor apreciază că pasajul suprateran este similar, din punctul de vedere al complexităţii, cu sistemul de infrastructură din Piaţa Victoriei.
"Alte tipuri de supratraversări în Bucureşti sunt destul de modeste (comparativ cu pasajul Basarab). Pasajul Basarab ar put
