"Cred că aveam 15 ani când am citit, pentru prima oară, Manifestul Partidului Comunist. Sora mamei mele, Cristina Luca, despre care vorbesc în acest volum, tradusese cartea lui Ilya Ehrenburg Viaţa lui Gracchus Babeuf şi avea în bibliotecă celebra ediţie Auguste Cornu a scrierilor lui Marx şi Engels. Tot Cristina a scris postfata romanului Galinei Serebreakova Tinereţea lui Marx. Mai târziu aveam să aflu că Galina Serebreakova fusese prima soţie a lui Grigori Sokolnikov, apoi a lui Pavel Serebreakov. Amândoi făceau parte din cercul prietenilor apropiaţi ai lui Lenin, erau vechi bolşevici, au fost condamnaţi la moarte şi executaţi timpul Marii Terori, în procesele-specatocl de la Moscova. Serebreakova a fost e însăşi condamnată şi a petrecut peste 15 ani in Gulag. În vila familiei Serebreakov, am aflat din biografia scrisă de Arkadi Vaksberg, s-a mutat Andrei Ianuarievici Vâşinski, procurorul lui Stalin, cel care ceruse împuşcarea “câinilor turbaţi”. Galina a ramas fidelă crezului comunist şi l-a atacat virulent, din câte ştiu, pe Soljeniţân. Aveam în bibliotecă de familie o trilogie a unui romancier olandez, cred, Theun de Vries, cu titlul O stafie umblă prin Europa…
Veneam dintr-o familie de intelectuali revoluţionari, părinţii mei luptaseră în Spania în cadrul Brigăzilor Internaţionale (tatăl meu ca soldat, mama a fost infirmiera), crescusem aşadar cu miturile stângii comuniste ca legende ale mediului meu de formare. Le absorbisem, credeam în ele. A venit apoi Primăvara de la Praga, am fost entuziasmat, ca atâţia alţii, de promisiunea “socialismului cu chip uman”, de ideea că totalitarismul nu este etern, că poate exista libertate şi într-un regim precum cel din România. A urmat invazia Cehoslovaciei în august 1968, restaurarea ordinii paralizante a despotismului ideologic de tip sovietic, “normalizarea” impusă de imperiul moscovit, represaliile împotriva ce
