Disensiunile din coaliţia la putere, născute o dată cu proiectul PDL de reorganizare administrativă a ţării în opt super-judeţe, nu numai că nu s-au atenuat, dar au fost accentuate de modificările aduse în Parlament Statutului minorităţilor naţionale. Iar declaraţiile politice din ultimele zile, presărate cu avertismente, nu au făcut decât să pună şi mai mult gaz pe foc.
Cum liderii coaliţiei nu au reuşit să ajungă la o înţelegere în privinţa reorganizării administrative, în pofida şedinţelor repetate, fiecare partid merge practic la Cotroceni cu propriile doleanţe. În timp ce democrat-liberalii susţin necesitatea unei reorganizări rapide, udemeriştii insistă să le fie luat în calcul propriul proiect, cel cu 16 regiuni, sau măcar să se amâne discutarea acestui subiect spinos. „Credem că proiectul nostru este mai viabil. Noi avem un proiect scris, în timp ce celălalt proiect încă nu l-am văzut. L-am discutat, dar nu este aprobat în coaliţie", a punctat ministrul Sănătăţii, Cseke Attila. Reprezentantul UDMR a avansat ca argument în favoarea proiectului Uniunii şi faptul că acesta s-a afla într-o fază mai avansată a procedurii parlamentare, trecând deja de Senat. Numai că Cseke Atilla a „uitat" să spună că proiectul UDMR privind regionalizarea a fost adoptat tacit de Senat şi conţine cu totul alte propuneri decât cele dorite de PDL (nu se spune nimic de desfiinţarea actualelor judeţe, ci doar de dublarea numărului regiunilor de dezvoltare, astfel încât una din regiuni să fie formată din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş).
„Noi ne-am păstrat şi ne păstrăm punctul nostru de vedere. Este inacceptabil să fie opt mari judeţe. (...) Eu nu ştiu care este poziţia membrilor PDL. Eu ştiu care este poziţia premierului, nu poziţia celorlalţi membri PDL", a declarat şi liderul senatorilor UDMR, Fekete Andras Levente.
Întrecerea declaraţiilor despre proteste şi
