Banca Naţională persistă în a nega faptul că explozia preţurilor este determinată în primul rând de cantitatea prea mare de bani de pe piaţă

În condiţiile în care nu au reuşit să tranşeze un război al argumentelor, oficialii BNR încearcă să omoare dezbaterea prin utilizarea unui limbaj matematic

Prof. Cristian Păun: Nu fac decât să aducă mai multă ceaţă savantă

România are cea mai ridicată inflaţie din Europa, iar ignorarea cauzelor monetare ale scumpirilor poate fi una dintre explicaţiile pentru care Banca Naţională a României a ratat timp de cinci ani consecutiv ţinta de inflaţie pe care singură şi-a fixat-o. Deşi cantitatea de bani s-a majorat exploziv în ultimul deceniu, BNR a preferat să îşi concentreze discursul asupra inflaţiei pe identificarea unor cauze structurale şi şocuri adverse exogene. Puseul inflaţionist din ultimele luni s-a suprapus cu atingerea unor niveluri nemaiîntâlnite pentru toate tipurile de masă monetară, însă oficialii băncii centrale au continuat să nege faptul că acest fenomen reprezintă principala cauză a creşterilor de preţuri. BNR a sesizat că în opinia publică - inclusiv în paginile Curierului Naţional - teza cantitativă privind inflaţia a revenit cu putere în ultimul timp, însă a părăsit relativ rapid terenul argumentelor. În cadrul colocviilor de politică monetară organizate de instituţie, aceasta a preferat să ridice o "perdea de fum", venind cu prezentări academice, abundente în formule matematice. Strategia Băncii Naţionale pare a fi aceea de a-i îndepărta pe "neiniţiaţi" de subiect şi de a închide orice dezbatere pe această temă.

"Banii se mută de pe imobiliare pe pătrunjel", declarase luna trecută pentru publicaţia noastră profesorul de economie Bogdan Glăvan. El explica faptul că acum toată creaţia monetară excesivă a anilor de "boom" îşi produce efectele prin creşteri de preţuri. BNR preferă îns