În vara lui 1983, după Universiada de la Edmonton, Canada, dictatorul făcea adevărate şedinţe de analiză sportivă în CC al PCR. Nervos, reproşa că săritura în lungime a atletei Anişora Cuşmir a fost prea scurtă. Sursa: AGERPRES

1 /.

Nicolae Ceauşescu, dictator şi jucător amator de volei la vila sa de la Snagov (unde, potrivit martorilor, era de cele mai multe ori lăsat să câştige sau iertat dacă se ajuta cu mâna pe fileu când sărea după minge), le dădea indicaţii şi îi certa pe şefii sportului românesc, chiar în miezul întâlnirilor oficiale ale conducerii partidului.

Sportul îşi făcea loc cu uşurinţă printre subiectele economice, politice sau sociale de la şedinţele Comitetului Central (CC) al Partidului Comunist Român (PCR). Iar Ceauşescu avea, ca în orice domeniu de altfel, trecere în faţa oricărei expertize venite din partea unor specialişti.

"Evenimentul zilei" publică, în exclusivitate, stenograma unei şedinţe din august 1983 a CC al PCR, document ce dezvăluie o parte dintre raporturile pe care cuplul dictatorial le avea cu lumea sportivă.

Oameni puţini, medalii multe. Calculul unui dictator

Întâlnirea suprinsă în stenogramă avea loc la câteva zile după Universiada de la Edmonton, Canada, din 1-12 iulie, unde România se clasase pe locul cinci, cu şase medalii de aur, 11 de argint şi zece de bronz. Ceauşescu îi reproşează generalului Marin Dragnea, preşedintele Comitetului Olimpic Român (COR) şi şef al Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport (CNEFS) de la acea vreme, că în delegaţia României în Canada au fost incluşi "oameni mulţi", în special tehnicieni, şi tranşează, scurt, ca, pe viitor, sportul românesc să se axeze pe "disciplinele cu oameni puţini".

Calculul "băbesc" al dictatorului privind sportul transpare din spusele sale: la atletism sau gimnastică poţi lua cu oa