Un sondaj de opinie naţional, privind percepţiile românilor asupra persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi locul lor în societate, arată că românii se declară toleranţi faţă de această categorie, însă resping ideea de a lucra sau trăi în apropierea lor. Cercetarea a fost realizată de Institutul pentru Politici Publice. Sursa: NorthFoto
Deşi peste jumătate dintre români declară că locul persoanei cu dizabilităţi ar trebui să fie în familie (56%), există încă un număr semnificativ care cred că acestea ar trebui să stea în instituţii – în mijlocul comunităţii, dar cu supraveghere permanentă (24%). 7% dintre români mai consideră că persoanele cu dizabilităţi intelectuale nu au dreptul la o viaţă normală în societate, ci ar trebui să fie izolate cât mai departe de comunitate şi puse sub supraveghere.
O situaţie gravă
Elena Iorga, coordonatorul cercetării, este de părere că aceste date indică şanse mici de integrare imediată a acestor persoane.
"Un sfert dintre respondenţi cred că persoana cu dizabilităţi intelectuale nu poate trăi în societate alături de oamenii fără dizabilităţi, o situaţie extrem de gravă pentru şansele imediate de integrare în societate a acestor oameni, pentru respectarea dreptului lor la o viaţă normală", spune ea.
"Nebun, retardat, prost"
Compasiune este primul sentiment pe care îl au cei mai mulţi dintre respondenţi când aud despre o persoană cu dizabilităţi intelectuale. Un procent de 9% admit că primul cuvânt pe care îl asociază cu acastă dizabilitate este "nebun", 4% se gândesc la noţiunea de "retardat" şi 3% la cea de "prost".
Deşi 88% dintre cei chestionaţi sunt de părere că trebuie să avem o atitudine mai tolerantă faţă de categoria amintită, doar 47% sunt de acord cu afirmaţia că aceste persoane ar trebui să aibă un loc de muncă la fel ca altcineva. 41% sunt de părere că ele ar trebui să s
